Cum v-am promis săptămâna trecută, voi vorbi astăzi despre nuvela “Bursierul”. După câte am înțeles din context, un bursier nu era numai un elev care primea o bursă, dar era mai ales un elev în internat.
Povestea aceasta începe prin o descriere a vieții din timpul primei copilării vesele a naratorului. Vorbește de o libertate pierdută, departe de familia lui de când a sosit în internat la vârsta de doisprezece ani. Viața în comunitate este un chin pentru el și învață numai sub presiunea fricii. A devenit și violent, și ura a înlocuit dragostea pe care o avuse înainte.
Într-o zi aude alți elevi vorbind despre fete: ce aventură au cu fete de vârsta lor (sau mai tinere) dar și cu femei mai în vârstă cum ar fi o mamă a unui alt elev. Din aceste povești își închipuie o fată pe care ar putea-o iubi și el.
În vacanță de Paște însă, acest vis devine realitate într-un mod aproape miraculos.
Mă trezii din visuri. Privii la acea fereastră. Cercevelele se deschiseră. O femeie tânără, cu părul bălan, privi drept și lung la mine.
Din momentul acela este “amorezat”, cum spun alți elevi, pentru că se vede foarte bine: s-a spălat, și-a cârpit hainele și lustruit ghetele.
Oare există această femeie într-adevăr? Va putea s-o întâlnească sau va rămâne o dragoste platonică? Vom vedea peste o săptămână...
Felicitări pentru text! Greșelile sunt minore. Chiar sunt curioasă cum va decurge povestea bursierului. Nu am citit de foarte mulți ani un text de Delavrancea și mă bucur să-l redescopăr din aceste recenzii pe care le faceți pe Journaly.
Mersi mult pentru corecțiile. Mă bucur că-ți plac recenziile mele :)