Salutare tuturor!
Astăzi aș vrea să vă scriu despre ce înseamnă România pentru mine. Mă voi folosi de limba mea natală ca să vă dezvălui mai bine perspectiva mea asupra acestei țări din Europa de Est. Bineînțeles, aș putea doar să zic că, fiind locul meu de naștere, normal că are o însemnătate enormă pentru mine, dar adevărul este că reprezintă mult mai mult de atât. Deci, hai să începem!
1. În primul rând, țara mea de baștină face parte din povestea mea si din identitatea mea. Încă de mic copil eram fascinat de hărțile cu România si de ceea ce reprezenta acea forma enormă, asemănătoare unui pește. Cred că asta m-a stârnit să caut mai multe informații despre locul unde m-am născut.
2. În al doilea rând, crescând în România ultimilor 20 de ani, atmosfera din țară te influențează nespus de mult. Aici vreau să fac referire la ideea că România este o țară eșuată, o țară care din 1989 încoace, se îneacă în propriul ei sânge, o țară din care trebuie să pleci cu cea mai apropiată ocazie. Ideea asta m-a făcut mereu să mă îndoiesc de țara mea, iar ca răspuns, sunt mereu într-o căutare de dovezi care să contrazică aceasta idee. Procesul ăsta e o altă parte importantă a personalității mele.
3. În al treilea rând, România reprezintă întreaga ei frumusețe naturală și urbană. Am fost îndeajuns de norocos să văd multe locuri din țara asta și să mă bucur de splendoarea pe care o au de oferit. Desigur, încă mai am multe de vizitat, iar asta e un lucru bun, pentru că știu că mereu va fi un colțișor de țară neexplorat încă.
4. În al patrulea rând, România este și o poveste a supraviețuirii. Fiind extrem de pasionat și curios de istoria țării mele, m-am dat mereu peste cap să citesc și să aflu ceea ce nu știam. Tocmai așa am observat că de-a lungul istoriei noastre, am supraviețuit nenumăratelor provocări care ne-au ieșit în cale, făcând cumva să ieșim mai puternici și mai uniți. Cred că și asta înseamnă să fii român și cred că lucrarea lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, Coloana Infinitului, descrie cel mai bine acest sentiment.
Spre încheiere, o să mai adaug că România va rămâne întotdeauna pentru mine locul unde mă voi simți cel mai acasă, indiferent de unde mă voi afla în viitor. Știu că este un lucru îndrăzneț de spus pentru un român în zilele de astăzi, dar este un adevăr pe care îl simt în străfundul ființei mele. Atât de la mine. Vă mulțumesc pentru citire!
Ai dreptate, Mihai, că există ceva special în România. Când am trăit acolo ca străin, Românii mereu mă întrebau ce-mi plăcea în țara lor și orice i-aș fi spus, nu-mă credeau. Vorbeam de peisajele neatinse, de căldura oamenilor, ș.a.m.d. Pe de altă parte, e groaznic să vezi cât a mers prost în ultimii 30 de ani. Da, România a scăpat de o dictatură groaznică, dar în același timp s-a precipitat nepregătită în gura leului a capitalismului care a făcut pagube de nedescris. Acum, dacă toți cinstiți, muncitori și deștepți pleacă din țară, va fi și mai rău...
Majoritatea opiniilor românilor despre România nu sunt tocmai cele mai bune, dar nu cred că va fi mai rău. Ne va mai lua timp până ne vom găsi maniera noastra de democrație care să funcționeze pentru noi, dar mie îmi place să cred că încet vom ajunge și acolo. Oi fi eu optimistul mai incurabil. :)))
Salut Mihai,
nu sunt chiar de acord că România este o țară eșuată. Cred că mulți ne ținem țara la niște standarde imposibile și o comparăm cu țările din vest care au avut totuși ceva mai mult timp la dispoziție să-și rezolve problemele sociale decât noi, care acum 30 și un picuț de ani eram încă o țară comunistă. Mie mi se pare că țara noastră a evoluat considerabil în ultima vreme și asta e cam tot ce îi putem cere; este nevoie de schimbări sistematice ca să rezolvăm multe din problemele cu care ne confruntăm. Cum putem spera oare ca înșelăciunea sub formă de șpagă, mici favoruri sau mari furturi să dispară din structurile sociale când copiatul este extrem de normalizat la școală și furtul intelectual încă nu rezultă în sfârștitul carierei unui politician? Nu este nevoie să ne uităm prea departe ca să găsim țări cu mult mai multe probleme decât România (Myanmar că este de actualitate, Siria, Venezuela, dar și alte țări din Europa de Est care nu sunt în Uniunea Europeană). Da, în momentul de față avem multe țări cu un standard de viață mult mai ridicat decât în România la degetul mic de libertate de mișcare în Uniunea Europeană încât pare că România a eșuat total la a fi țară, dar să nu uităm că generația care a crescut în totalitate în afara regimului comunist e formată din adulți la început de viață școliți tot de aceiași profesori formați pe vremea comunistă.
Salut! Mă bucur să aflu că încă un vorbitor/vorbitoare a limbii române și-a găsit un loc pe Journaly. :)))
Legat de ce am scris, sunt și eu de acord cu faptul că țara noastră nu este un stat eșuat, nici măcar pe departe. Acestea fiind spuse, mesajul pe care voiam să-l transmit este cât de ușor se poate adopta atitudinea asta de către românii tineri. Până și eu recunosc că, crescând, mereu am avut gândul acesta în spatele capului, că România nu este și nu va fi niciodată suficient de bună ca stat european. Tocmai de aceea, am tot căutat în felul meu dovezi că nu e așa de fapt. În orice caz, eu cred că lupta noastra de dezvoltare continuă și cel mai important este să nu renunțăm la ea.