Deci naratorul intră în clasa a 2-a și face cunoștință cu profesorul lui, domnul Vucea. Era un om în vârstă, gras și grosolan. Foarte repede își dă seama că există o ierarhie în clasă și că elevii de mai sus îi pedepsesc pe elevii de mai jos, cu sau fără motiv. Dacă vrei să primești note bune, nu-i posibil decât cu șpagă. Ce se învață? În afară de disciplină, nu prea multe. Elevii trebuie să facă cumpărături la piață pentru domnul Vucea, să facă curat la el acasă și chestii de genul acesta. O dată, când băiatul avea treabă în curtea lui Vucea, a fost martorul unei certe între soția lui Vucea și profesorul, și a auzit cum soția l-a bătut pe el. Atunci a înțeles că și un bărbat în aparență puternic poate fi bătut.
După un an de zile în clasa a 2-a a trecut în clasa a 3-a dar, cum spune el:
Când intrasem în Școala domnească eram de opt ani, știam cele patru operații și fracțiile. Acum eram de nouă ani, trecusem în clasa a treia, și nu mai știam decât adunarea și scăderea.
Din fericire, astăzi nu mai sunt profesori ca domnul Vucea, dar totuși există o diferență mare între unii profesori și alții în ceea ce privește calitățile didactice și pur și simplu cele de om.
Foarte bine, Erich.